Usor de zis, greu de facut!…?
❓Cum este ziua ta? Este o zi pe care ti-o doresti mai buna? Iti propui dimineata sa fie o zi buna, dar faptele de peste zi te nemultumesc, te deprima, iti schimba starea si nu in bine?
❓Esti sfatuit sa vezi partea pozitiva a lucrurilor si raspunsul tau este “usor de zis, greu de facut” si nici nu iti imaginezi cum ai putea sa faci concret acest lucru?
Probabil acelasi lucru gandesc cunostintele mele cand ma aud mereu ca zilele mele sunt minunate in fiecare zi… chiar si ziua de luni dimineata… si se intreaba cum reusesc asta, sau in cel mai rau caz, nu ma cred… Hai sa iti povestesc cum decurge la mine un inceput de saptamana, concret, cum gandesc/vad eu lucrurile… poate te ajuta si pe tine sa mai schimbi perspectiva asupra lucrurilor…
Saptamana mea incepe in week-end, mai nou… In general incepe cu relaxare!
Saptamana aceasta a inceput sub semnul prieteniei si conexiunilor autentice… A inceput cu un botez, unde am stat la masa cu niste prieteni adevarati… oameni care ma inteleg si ma sprijina in orice moment, cu dragoste si intelegere.
Duminica seara m-am intalnit cu prieteni descoperiti, de curand.. oameni pe care ii stiam de mult si de curand am creat o legatura autentica.
Ziua de luni a inceput si ea minunat… mergeam spre serviciu si admiram locurile pe unde treceam… parca era prima data cand treceam prin acele locuri, desi drumul meu e pe langa ASE, facultate pe care am facut-o intre anii 1992-1997… ultima serie care a facut 5 ani… Admiram locurile, cladirile copacii… si totul este atat de frumos… Am realizat ca in trecut admiram cladiri, locuri, doar in strainatate, le pozam. Si noi le avem si in Bucuresti, doar ca la noi acasa, in trecut vedeam numai ce era neglijat si de criticat, si nu dadeam atentie si la ce era frumos… Acum am vazut frumosul din toate… si din vechi si din nou… si din vechi si neglijat si din nou si rece….
Ce ciudata si interesanta este mintea omeneasca!… Dupa ce am integrat felul de a fi: fara critica, fara barfa, fara sa judeci pe altul, fara invidie… acum vad altfel tot ce ma inconjoara…
De ex am trecut pe langa Cinema Patria… nici nu mai exista.. e inchis.. plin de afise peste afise si vopseli… oare cum ziceam inainte cand vedeam un asemenea loc?… Lasat in paragina… A trebuit sa stau putin sa imi amintesc expresia – o uitasem… nu am mai folosit-o de mult… Asa as fi catalogat locul mai demult si as fi trecut mai departe fara sa ii acord nici cea mai mica atentie, zicand in mintea mea doar “pacat”… Acum… ma uitam fascinata la cladire, la locul unde alta data oamenii asteptau sa intre la film… Dintr-o data parca locul a prins viata… fiecare dintre oamenii care au fost vreodata in acel loc au lasat o urma… o poveste si in acelasi timp au luat cu ei in suflet o farama din acel loc, din acel moment cand au fost acolo… o prima intalnire de dragoste, un prim te iubesc… o iesire cu oameni dragi, un film la care ai plans strangand de mana pe cel drag, sa simti ca este alaturi de tine, un film la care parintii si-au dus pentru prima data copilul… care acum este trecut poate de 20 sau chiar de 30 de ani… sau un loc unde ai fost pentru ultima oara cu o persoana draga care poate acum nu mai este printre noi. Priveam plina de admiratie cladirea care parca imi spunea cat de bogata este in amintiri si cat de valoroasa, ca un seif de valori care are un sertaras pentru fiecare persoana cu amintirile si momentele ei frumoase in acel loc. Cata bogatie a adus in lumea asta… era o conexiune inexplicabila a mea cu cladirea… desi eu nu imi aduc aminte ceva anume.. stiu doar ca si eu am fost de mai multe ori in acel cinematograf, in sala din acea cladire… Am petrecut momente din viata mea acolo.. si fiecare clipa din viata mea este valoroasa: are o valoare care nu poate fi masurata in bani… ci in clipe care m-au facut omul de azi… omul care am devenit si care vrea sa faca o diferenta… sa lase o urma… precum acea sala, pe care sigur lumea nu a uitat-o!!…
Ziua a continuat cu serviciul… minunat si acesta… nu au fost clipe de succes sau realizari… asa cum sunt definite in general… nu a fost o zi in care sa invat ceva nou pe plan professional… A fost o zi in care am avut cateva ore cu munca de operare basic, care stiu ca a venit la mine pentru a ma verifica cum apreciez valoarea fiecarui moment… Si da, daca te uitai la ce faceam efectiv, era ceva ce putea face oricine, fara a-i fi necesara experienta mea nici de expertiza contabila, nici de management, nici de 6 ani de IT pe dezvoltare softuri, insa mi-a fost necesara sa imi exersez SMERENIA… sa imi amintesc ca orice munca este valoroasa: ceea ce faceam eu in acele momente pe care inainte le bagam in categoria “muncim nu gandim”, acum era la categoria: ”ceea ce fac acum, usureaza viata cuiva si nu doar a unei singure persoane”… Apoi au fost si meeting-uri in care mi-am exersat rabdarea si intelegerea… Credeti ca imi reuseste de fiecare data, oricat le-as fi integrat?… Nuuuu… Am lasat sa treaca timpul si cand am fost cu adevarat detasata de situatie, m-am intrebat “ce am eu de invatat din aceasta situatie? Ce mi-a adus ea ca lectie pentru mine?”
Si da, am avut o zi foarte frumoasa: actualii colegi minunati, plini de bunatate si intelegere… am vorbit pe mesaje si cu fostii colegi cu care vreau sa ma vad in mai putin de 2 zile la o bere… oameni deosebiti si ei, pe care ii apreciez foarte mult.
Ziua de luni a continuat cu un Zoom Meeting de la ora 20.45 pana putin dupa ora 22. Eu si cateva prietene ne pregatim sa lansam Scoala noastra, foarte curand si pentru acest proiect a fost meeting-ul din aceasta seara… Aceste prietene sunt prietene noi… persoane pe care le-am cunoscut in ultimii 2 ani sau chiar in ultima luna, insa conexiunea dintre noi, disponibilitatea de a ne sprijini, indruma si sustine in orice moment una pe alta, duc prietenia noastra la un nivel, care depaseste timpul… Stiti acei prieteni noi pe care ti se pare ca ii stii de o viata? Ei, exact asa sunt ele pentru mine… Au fost la baza cresterii si dezvoltarii mele mentale, emotionale, spirituale, financiare si nu numai… Ele au pus fundatia schimbarii mele…. Si pentru ca fundatia este solida, tot ce am acumulat in paralel cu sustinerea si indrumarea lor, s-a fixat bine… Pentru ca nimic nu este in etape… crestrea, dezvoltarea si invatarea se fac prin exersare si actiune…. Nu teorie si apoi practica… Ele mi-au acordat incredere, suport, mi-au aratat calea mea catre mine… datorita lor m-am redescoperit, am invatat sa ma apreciez, sa ma iubesc cu adevarat, sa evoluez pe toate planurile, sa ma accept asa cum sunt, sa ma vad in adevarata mea valoare. Cu ele am exersat pozitivitatea… Degeaba mintea devine pozitiva si optimista, daca nu stii ce sa faci cu ale optimism: cum sa il aplici, cum sa il valorifici in fiecare moment al vietii tale… M-au sustinut in tot ce am vrut si vreau sa fac. Am invatat impreuna ce inseamna o echipa si ce putem face impreuna ca echipa…
Zoom-meeting-ul a fost revelator si am constientizat ca noul nostru proiect este ceva ce va schimba vieti… Ma simt mandra si onorata sa fac parte din acest proiect.
Si uitati asa, v-am descris o zi de luni din viata mea. Pentru ca nu glumeam cand am zis ca sunt foarte fericita in fiecare zi, in fiecare dimineata si mai ales in zilele de luni dimineata.
V-am descris cum orice zi din viata mea imi aduce valoare si ma invata cum sa vad lumea. O parte din misiunea mea in aceasta viata este sa dau mai departe aceste valori si CUM sa le folosim in folosul nostru si a celor din jurul nostru……..
Apropo de misiune… Cati dintre voi va intrebati oare “care e misiunea mea in aceasta viata?”… (adica misiunea ta)
Eu am inceput sa ma intreb in ultimii 2 ani… si am descoperit-o… Constientizarea mea foarte recenta a fost ca fiecare putem sa descoperim foarte usor care este misiunea noastra… doar sa stim la ce sa ne uitam si cum sa ne uitam. Viata este simpla daca stii cum sa o traiesti!
Tu vrei sa stii care este misiunea ta? Te-ar interesa un articol despre cum sa iti descoperi misiunea… explicandu-ti prin exemplu concret cum mi-am descoperit-o eu pe a mea? Banuiesti care ar fi misiunea ta, dar nu esti sigur? Spune-mi daca este de interes acest subiect pentru tine.
Multumesc tie, care ai citit aceasta postare pana la sfarsit. Sunt sigura ca intr-un fel sau altul, a adus ceva in viata ta.
Sa ai o viata binecuvantata!… Numai de tine tine acest lucru. E in puterea ta!
Felis